Dacă vor să obţină experienţă de muncă, fără a fi încadraţi efectiv în câmpul muncii, minorii pot apela la voluntariat sau internship, ambele activităţi fiind reglementate de legislaţia română. În schimb, cei care vor să se angajeze trebuie să ştie că legislaţia în domeniul muncii prevede o serie de drepturi pentru ei, dar şi de obligaţii suplimentare pentru angajator.
Voluntariatul
Minorii care vor să aibă şi alte activităţi pe lângă cele legate de şcoală, pot apela la voluntariat pentru a câştiga experienţă. Pentru a deveni voluntar, un minor trebuie să semneze un contract de voluntariat cu o organizaţie care oferă astfel de servicii altor firme sau instituţii de stat.
Legea 78/2014 ce reglementează activitatea de voluntariat din România stabileşte că voluntariatul nu se plăteşte, astfel minorul nu este plătit pentru ceea ce face, însă perioadele de voluntariat sunt recunoscute ca experienţă profesională sau de specialitate.
Totuşi, organizaţia-gazdă poate suporta cheltuielile de hrană, cazare şi transport sau alte cheltuieli care apar pentru voluntar în activitatea sa. Deşi activitatea pe care o prestează minorul este pro-bono, foştii voluntari au un avantaj în faţa candidaţilor care nu au făcut acest lucru în cazul unor concursuri pentru ocuparea posturilor în instituţiile publice.
Trebuie menţionat că legea ce reglementează voluntariatul nu stabileşte niciun fel de limită privind vârsta voluntarului.
Internshipul
Cei de peste 16 ani pot urma un internship (excepțional, cu acordul părinților, pot avea şi peste 15 ani), în cadrul unei firme cu care nu au mai avut raporturi de muncă sau de serviciu.
Internul poate fi chiar și o persoană care a mai lucrat, dar se orientează către alt domeniu de activitate și decide să participe la un program de internship, poate avea orice fel de diplomă sau să nu aibă una deloc.
Legea 176/2018 privind internshipul prevede că, în urma semnării unui astfel de contract, internul trebuie plătit, iar indemnizaţia oferită nu trebuie să fie mai mică de jumătate din salariul minim brut (care este de 2.300 lei în 2021 și urmează să crească la 2.550 de lei în 2022). Această indemnizaţie se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată şi este supusă impozitării.
Contractul de internship nu poate dura mai mult 720 de ore pe o perioadă de șase luni consecutive, iar internul va lucra în organizaţia-gazdă sub coordonarea directă a unui îndrumător.
Activitatea de zilieri
Cei sub 18 ani pot desfăşura ca zilieri activităţi potrivite cu “dezvoltarea lor fizică şi cu aptitudinile de care dau dovadă (…) şi nu le este periclitată starea de sănătate”, aceste prevederi fiind menţionate în Legea 52/2011 privind activitatea zilierilor.
Pot fi lucrători zilieri şi minorii de cel puţin 15 ani, însă prin activitatea pe care o prestează nu trebuie să le fie încălcat dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială şi dreptul la educaţie.
Încadrarea ca salariat
Codul muncii stabileşte că o persoană se poate angaja pe baza unui contract individual de muncă de la vârsta de 16 ani, însă, excepţional, cu acordul părinţilor, pot fi angajaţi şi cei de peste 15 ani.
Tinerii de până în 18 ani nu vor putea lucra, legal, mai multe de şase ore pe zi, respectiv 30 de ore pe săptămână. Legislaţia în vigoare prevede că aceştia nu pot presta muncă suplimentară, de noapte, în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase.
La locurile de muncă, salariaţii minori beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, dacă durata zilnică de muncă este mai mare de patru ore şi jumătate.
Cei sub 18 ani care au încheiat un contract individual de muncă cu un angajator au aceleaşi drepturi ca şi salariaţii adulţi, cum ar fi primirea de şomaj, concediu de odihnă sau medical.
Codul muncii prevede că salariatul minor va primi din partea angajatorului trei zile lucrătoare suplimentare de concediu de odihnă, faţă de minimul stabilit de 20 de zile lucrătoare prevăzute pentru salariaţii adulţi pe an. Totuşi, acest număr de zile de concediu poate fi mai mare dacă salariaţii şi angajatorul cad de acord asupra acestui lucru.
Venituri din activităţi plătite
Copiii pot fi plătiţi şi pentru activităţi culturale, artistice, sportive, publicitare şi de modeling în baza unui contract încheiat între organizator şi părinţi care să respecte prevederile Codului civil. HG nr. 75/2015 stabileşte că dacă minorul are peste 14 ani şi a primit încuviinţarea părinţilor, contractul poate fi semnat direct cu el.
Totuşi, aceste activităţi reglementate de HG 75/2015 prevăd şi o serie de restricţii. Mai exact, ele pot avea loc, în funcţie de vârstă, între orele:
- 9:00 – 17:00 – pentru copiii cu vârsta sub cinci ani;
- 8:00 – 20:00 – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între cinci şi 12 ani;
- 7:00 – 22:00 – pentru copiii cu vârsta de peste 12 ani.
În ceea ce priveşte durata activităţii, aceasta trebuie să fie de cel mult:
- o oră pe săptămână – în cazul copiilor care au sub un an;
- două ore pe zi – în cazul copiilor de 1-5 ani;
- patru ore pe zi – în cazul copiilor de 5-12 ani;
- şase ore pe zi – în cazul copiilor de peste 12 ani.
În actul normativ menţionat anterior este subliniat şi faptul că activitatea continuă poate fi prestată timp de cel mult 15 minute, în cazul copiilor care au sub un an, cel mult 30 de minute, în cazul celor care au între 1-5 ani, şi cel mult 45 de minute, în cazul celor de peste cinci ani. După fiecare activitate continuă, copiii au dreptul la pauze scurte de 10-15 minute. Aceştia au dreptul şi la o pauza mare de cel puţin 30 de minute, în funcţie de vârstă, şi pot sa presteze săptămânal activităţi în cel mult patru zile consecutive.
Copilul trebuie să fie însoţit de un adult pe toata durata prestării activităţilor.
De asemenea, părinţii ai căror copii urmează să câştige bani din reclame, filme, piese de teatru, concerte sau alte activităţi asemănătoare trebuie să anunţe acest lucru la serviciul public de asistenţă socială cu cel mult 10 zile lucrătoare înainte de începerea activităţii.
