Cei care își propun să demareze o afacere pot opta, ca formă juridică, și între o persoană fizică autorizată (PFA) sau o întreprindere individuală (II). Astfel, în scopul luării acestei decizii, trebuie să cunoască, înainte de toate, principalele asemănări și deosebiri între cele două entități, pentru a decide care este cea mai potrivită pentru ei.
În baza OUG nr. 44/2008, care reprezintă cadrul legal ce reglementează activitatea celor două forme juridice, orice persoană fizică, cetățean român sau cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, poate desfășura activități economice pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege, în toate domeniile, meseriile, ocupațiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă.
Astfel, acestea pot demara o afacere, conform OUG-ului amintit, fie individual și independent, ca PFA, fie ca întreprinzători titulari ai unei II, fie ca membri ai unei întreprinderi familiale.
Cu toate astea, PFA-urile și II-urile sunt cele mai populare tipuri de entități juridice folosite de antreprenori, pe lângă SRL-uri și SRL-D-uri, adică societățile cu răspundere limitată.
Principalele deosebiri între PFA și II
În ceea ce privește PFA-urile, la înființarea unei astfel de forme de organizare, se pot alege maximum cinci coduri CAEN, limită stabilită în urmă cu patru ani.
Limitarea codurilor CAEN la cele 5 clase de activități s-a făcut la sfârșitul anului 2016, prin Legea nr. 182/2016. Prin aceasta, s-a acordat PFA-urilor un termen de conformare de doi ani pentru a-și reduce activităţile la cel mult 5 clase prevăzute de codul CAEN, după cum reiese dintr-o analiză realizată de către redacția noastră anul acesta privind înființarea PFA.
Pe de altă parte, trebuie reținut că, la înființarea unui II, se pot alege maximum zece clase de activități prevăzute de codul CAEN, ceea ce poate fi important pentru o persoană care vrea să aleagă mai mult de cinci coduri CAEN, cum se întâmplă în cazul PFA-urilor.
De asemenea, un alt aspect de luat în calcul îl reprezintă faptul că, în cazul decesului titularului persoană fizică al unui II, moștenitorii acestuia pot continua activitatea, dacă doresc, lucru care nu se întâmplă în cazul unui PFA.
Prin aceeași Lege nr. 182/2016, s-a stabilit că un PFA poate avea, legal, maximum trei salariați. Astfel, dacă se oscilează între un II și PFA, acesta poate fi, de asemenea, un criteriu de luat în calcul, întrucât II-ul are o altă limitare a numărului de angajați. Mai exact, un II poate avea, legal, maximum opt salariați.
De asemenea, conform site-ului Oficiului Național al Registrului Comerțului, pentru PFA există anumite activități interzise, incluse pe o listă specială.
În plus, experiența sau pregătirea profesională a titularului PFA, aferentă fiecărui cod CAEN ales pentru a fi inclus în domeniul de activitate, trebuie demonstrată cu documente, întrucât, potrivit OUG nr. 44/2008, “PFA își desfășoară activitatea folosind în principal forța de muncă și aptitudinile sale profesionale.”
În acest sens, orice diplomă de studii, inclusiv diplomele emise la finalul unor cursuri acreditate, reprezintă o dovadă a pregătirii profesionale în domeniul respectiv în care titularul dorește să își desfășoare activitatea sub umbrela PFA-ului. De asemenea, potrivit legii, un PFA nu poate cumula și calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unui II.
Asemănările între PFA și II
În ceea ce privește asemănările între un PFA și un II, așa cum sunt ele prevăzute de lege, procedura de înființare se face, în ambele cazuri, la Registrul Comerțului, de către o singură persoană, iar costurile de înființare sunt, în ambele situații, mai reduse decât în cazul unui SRL.
De asemenea, conform legii, condițiile și documentele necesare pentru înregistrare sunt identice.
În egală măsură, ambele tipuri de entități permit prezența angajaților, după cum am văzut, cu deosebirile privind limitarea numărului salariaților amintite mai sus.
În plus, atât pentru PFA, cât și pentru II vorbim despre aceleași reglementări fiscale și de contabilitate, aceasta din urmă fiind de nivel simplu, astfel că nu este obligatorie angajarea unui contabil autorizat.
În ceea ce privește înregistrarea fiscală a PFA-urilor și II-urilor, aceasta se face la Fisc și poate fi de două tipuri, însă, în ambele cazuri, taxele se vor plăti anual, în baza declarației unice depuse până pe data de 25 mai a fiecărui an. Mai exact, declarația unică, în 2022, de exemplu, se va depune atât pentru definitivarea veniturilor din 2021 și a taxelor aferente, cât și pentru estimarea veniturilor din 2022 și a taxelor aferente.
Cele două tipuri de înregistrare fiscală sunt sistemul real și norma de venit.
Dacă se optează pentru sistemul real, este necesară ținerea unui registru de încasări și plăți, iar taxele, care includ impozitul, contribuția la pensii (CAS) și contribuția la sănătate (CASS), se plătesc anticipat, adică, mai exact, se declară cât se estimează că se va încasa, potrivit celor de la CIEL România.
În schimb, dacă se optează pentru impozitarea la normă de venit, este obligatorie existența unui singur cod CAEN înregistrat, deci nu cinci (PFA) sau zece (II), cât este limita maximă menționată mai sus, iar taxele includ impozitul, CAS și CASS, care se plătesc chiar dacă nu există activitate constantă.
Mai mult, atât PFA-urile, cât și II-urile trebuie să depună aceleași declarații obligatorii și, în ambele cazuri, soțul sau soția titularului se poate asigura atât în sistemul public de pensii, cât și în sistemul asigurărilor de sănătate.
Așadar, cele două etape principale la înființarea unui PFA sau a unui II sunt înființarea formei juridice la Registrul Comerțului, moment la care se declară inclusiv denumirea și sediul social, precum și înregistrarea la Fisc.
Nu în ultimul rând, o altă asemănare importantă este că ambele tipuri de entități se desființează foarte ușor, în câteva zile.
