Când persoana fizică decide să renunțe la statutul de salariat și să lucreze ca persoană fizică autorizată (PFA), primul risc care ar trebui analizat este: nu cumva Fiscul o să creadă că vreau să încalc regulile fiscale și să plătesc, într-un final, mai puține taxe la stat? Risc care apare în special atunci când persoana prestează pentru același client în mod constant. Iar un istoric de colaborare pe contract de muncă înaintea PFA-ului nu este nici el un avantaj în ochii Fiscului.
Cum regimul fiscal al PFA-ului continuă să fie mai atractiv decât cel al salariatului, în special în anumite domenii de activitate, ipoteza de a transforma colaborarea prin contract de muncă cu firma într-una de prestări servicii e una comună. Doar că istoricul companiei X cu persoana Y poate fi un prim semnal pentru organul fiscal că acolo ar fi vorba de încercarea de a încălca legea fiscală – mai exact, Codul impune destul de clar că, dacă e vorba de o activitate dependentă, atunci trebuie aplicat regimul fiscal aferent, în speță, taxarea salarială cu tot ceea ce presupune aceasta (impozit și cele trei contribuții). Iar a doua mare problemă a PFA-ului ar putea fi existența unui singur client de la care vin banii lună de lună.
„O companie, dacă în anul 2017 a avut o colaborare sub formă de contract de muncă cu o anumită persoană, iar în 2018 a avut o colaborare sub formă de SRL, iar în 2019, sub formă de PFA, ei (inspectorii fiscali – n.red.) au dreptul ca să o încadreze ca activitate dependentă. De aceea este important ca să urmăriți un pic firul istoric al colaborării cu anumite persoane astfel încât să nu existe probleme de reîncadrare pe viitor (…)
Dacă ai doar un singur contract (ca PFA – n.red.) la care facturezi lună de lună, o să-și pună un semn de întrebare: totuși, de ce nu ai și alți clienți; dacă l-ai obținut pe primul, clar trebuie să target ca pe viitor să ai și alți clienți, pentru că de aceea ai trecut de la zona de angajat la zona de PFA”, a explicat Alina Radu, expert contabil și fondatorul companiei de contabilitate și consultanță Financess Consulting, cu ocazia unui webinar organizat de avocatnet.ro pe tema veniturilor independente.
Pentru ca activitatea PFA-ului să fie considerată de organele fiscale ca fiind una independentă, iar nu una dependentă, specifică unui raport de muncă, Codul impune îndeplinirea măcar a patru condiții dintr-o listă de șapte pe care le enumeră la articolul 7.
Prima dintre cele șapte condiții este ca persoana fizică să dispună de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru: „Programul de lucru înseamnă că, de exemplu, închei un contract cu un SRL, iar în contractul de colaborare, de prestări servicii este stipulat faptul că tu trebuie să vii ca persoană fizică autorizată într-un anumit interval orar la birou. Aici este o condiție care clar poate fi văzută ca o activitate dependentă și poate fi reîncadrată, prin urmare, persoană fizică autorizată trebuie să aibă dreptul de a-și alege programul de lucru, precum și unde desfășoară activitatea pentru colaboratori”, a punctat expertul contabil.
Dacă ne uităm în normele de aplicare ale Codului fiscal vedem o atenționare importantă: toate cele trei criterii trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca organul să aprecieze îndeplinită condiția: „Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfășurare a activității, precum și programul de lucru este îndeplinit atunci când cele trei componente ale sale sunt îndeplinite cumulativ. În raportul juridic părțile pot conveni asupra datei, locului și programului de lucru în funcție de specificul activității și de celelalte activități pe care prestatorul le desfășoară”.
A doua condiția din Cod e ca persoana fizică să dispună de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți: „Aici nu ar trebui să existe o clauză de exclusivitate pentru a lucra doar cu o anumită companie”, a punctat Alina Radu, chestiune subliniată, de altfel, în normele de aplicare ale codului, unde se specifică faptul că poate exista un singur client, dar să nu existe clauză de exclusivitate: „Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea chiar și pentru un singur client, dacă nu există o clauză de exclusivitate în desfășurarea activității”.
Mai departe, a treia condiția din cod se referă la faptul că riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea, așadar nu de clientul său, respectiv nu de firma pentru care lucrează. „Riscurile asumate de prestator pot fi de natură profesională și economică, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp și cu cele mai mici costuri la variațiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situației financiare, în funcție de specificul activității”, ne arată normele de aplicare ale Codului fiscal.
Apoi, a patra condiție din cod e ca activitatea să se realizeze prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară: „De exemplu, mașina să fie din patrimoniul tău și nu din patrimoniul companiei, pentru că dacă compania îți dă, de exemplu, mașină, laptop, telefon sau alte beneficii, clar aici se pune un semn de întrebare dacă nu cumva este activitate dependentă”, a punctat expertul contabil în cadrul webinarului.
În completare, normele codului arată aici că persoana folosește predominant bunurile din patrimoniul său, dar normele nu folosesc cuvântul „exclusiv”: „În desfășurarea activității persoana fizică utilizează predominant bunurile din patrimoniul afacerii”.
A cincea condiția din Cod e ca activitatea să se realizeze de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității, a șasea e ca persoana fizică să facă, eventual, parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate.Și, în fine, ultima condiție ar fi ca persoana fizică să dispună de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.
„Ce înseamnă asta: adică dacă eu, de exemplu, am un contract cu SRL, dar nu vreau să mă duc eu să prestez, ci pur și simplu am un angajat care prestează servicii pentru persoana respectivă. Trebuie să am acest drept. De asemenea, fiți atenți pentru că, în calitate de PFA, aveți dreptul de a avea maximum trei angajați. De asemenea mai există o condiție pentru PFA-uri: nu puteți să aveți mai mult de cinci activități pentru care sunteți autorizați”, a mai punctat Alina Radu în cadrul webinarului.
Riscul reconsiderării raportului dintre firmă și PFA ca fiind, în realitate, unul de dependență, tipic celui de muncă, este impunerea din urmă a taxelor salariale. Cu alte cuvinte, pe lângă ce s-a plătit, eventual, la stat ca PFA, ar mai trebui plătite și contribuțiile, dacă nu s-au achitat, plus contribuție asiguratorie de muncă, pe care o datorează angajatorul pentru salariat.
În cazul în care a trecut ceva timp, nedeclararea vine și cu impunerea unor accesorii acelor debite principale care ar putea să însemne sume destul de mari. Ultima „vânătoare” de activități dependente mascate ca activități independente a avut loc în 2015, când organele fiscale au făcut multe astfel de reîncadrări, ceea ce a adus apoi și necesitatea unei amnistii fiscale.
