Cu o experiență în consultanța fiscală și de business de peste un deceniu, Mircea Dumitrașcu consideră că cei la început de drum ar trebui să-și caute nu doar un loc de muncă, ci și un mentor în cadrul echipei cu care vor să lucreze. Motivul e simplu: cu anii de început în consultanță, pe care am putea să-i considerăm, la fel ca în cazul medicilor, rezidențiatul carierei, te întâlnești o singură dată, iar experiența și omul de la care ai învățat te poate defini în mod fundamental. Crede că, înainte de toate, orice tânăr la început de drum ar trebui să facă o alegere, după ce a așezat la masă și partea rațională, și partea visătoare din mintea sa: cine zice că o carieră nu le poate implica pe amândouă? Dacă s-ar întoarce în timp, Mircea s-ar implica în mai multe proiecte, ar face mai multe internship-uri și programe de voluntariat.

Carte de vizită

Nume:Mircea Dumitrașcu
Funcție:Partener
Arie de practică:Consultanță fiscală și de business
Companie: Noa Group
Experiență: 10+ ani

Dacă ar fi să aleagă un drum, chiar de la începuturi, ce îi sfătuiești pe tinerii absolvenți să facă: să se angajeze ca și consultant in-house la o companie, să meargă la o companie de consultanță ori să încerce să-și deschidă propria afacere?

Consultanța este de multe feluri și o regăsim în multe domenii, dar dacă ar fi să mă raportez la aria de consultanță în care eu personal mă învârt, și anume consultanța de business ce adresează zona financiar-fiscală și juridică, cred că rolul consultantul este unul asemănător unui medic, nu de vieți, ci de business-uri. La medic mergem reactiv, adică atunci când ne simțim rău, sau proactiv, atunci când pentru noi este importantă prevenția și ne punem toată încrederea în el, pentru că este specialistul. Așa cum un medic ieșit de pe băncile facultății urmează un program de rezidențiat, cred că, la fel, un consultant poate deveni bun dacă își practică profesia și își ascute abilitățile o perioadă de timp sub îndrumarea unui mentor.

Un alt sfat pe care aș putea să îl lansez este acela de a alege locul de muncă în funcție de echipă și potențialul de a găsi un role model în echipă. Cu anii de „rezidențiat” nu te întâlnești decât o dată în viață și cred că este important ca experiența trăită să fie outstanding, să poți acumula cât mai multe cunoștințe tehnice și să îți dezvolți cât mai bine soft-skill-urile. Eu am fost norocos, am început într-o multinațională imediat după absolvire, am trecut prin mai multe domenii și am găsit și un role model, și chiar și acum regăsesc la mine abordări și comportamente pozitive dobândite din acele vremuri.

Într-o firmă de consultanță ai ocazia să te intersectezi cu o varietate de industrii, cu situații diferite sau să adresezi arii tehnice multiple și cred că este foarte important să poți experimenta, ca să poți alege direcția potrivită pentru tine.


Mircea Dumitrașcu, despre avantajele de a lucra într-o companie mare de consultanță

Să zic dacă e mai bine in-house sau într-o companie de consultanță? Pentru mine a fost foarte important să existe dinamică în ceea ce fac, să am de unde alege, să descopăr mai de grabă ce nu mi-ar plăcea să fac decât ce mi-ar plăcea, iar lucrurile acestea le-am regăsit într-o firmă de consultanță unde există diversitate. Într-o firmă de consultanță ai ocazia să te intersectezi cu o varietate de industrii, cu situații diferite sau să adresezi arii tehnice multiple și cred că este foarte important să poți experimenta ca să poți alege direcția potrivită pentru tine.

Acum, ca să ating și subiectul deschiderii propriei afaceri: nu există nici sfat și nici o rețetă clară pentru antreprenoriat. Cred că antreprenoriatul este o profesie în sine și mai cred că succesul în antreprenoriat ține de fiecare persoană în sine – ori ai abilități native, ori le dobândești, ori nu ești făcut pentru asta. Pentru a fi antreprenor, trebuie să fii un bun lider, un bun mentor, să îi poți învăța și pe alții, ori cum poți face toate aceste lucruri dacă nu ai învățat tu la rândul tău suficient? Poate poți fi un bun consultant în regim de freelancer, dar să formezi o echipă, să susții un business – not so easy.

Dacă m-aș putea întoarce în timp, probabil că m-aș implica în mai multe proiecte, internship-uri, poate chiar voluntariat și poate că m-aș înscrie la cursuri extra. Adică, pe lângă facultate, poate că aș fi accelerat un pic procesul de învățare.


Mircea Dumitrașcu, despre ce ar fi făcut diferit în timpul studiilor universitare

Dacă ar fi să ai iar 18 -20 ani, ți-ai planifica altfel studiile academice? Ai urma aceeași facultate sau ai alege alta? Ai urma, în paralel, și alte studii care să te ajute să-ți diversifici cunoștințele? Ai lucra în alte locuri, în facultate?

Pentru subiectul acesta poate ca nu sunt un bun exemplu de urmat pentru că mi-am schimbat de mai multe ori viziunea despre ce mi-aș fi dorit să fac, iar nevoia mea de explorare m-a aruncat într-un joc al alegerilor care putea deveni periculos. În liceu îmi doream să merg către o zonă creativă, poate actorie, apoi visam să ajung inginer, să urmez Universitatea Politehnică, ba chiar am început din clasa a 11-a pregătirile pentru înscrierea la facultate. Cum spuneam și mai devreme, am avut totdeauna o nevoie de a descoperi, de a înțelege ce nu îmi doresc să fac și așa am ajuns, cu două luni înainte de bacalaureat, să cred că nu mi s-ar potrivi profesia de inginer, așa că am ales studiile economice și am început să mă pregătesc, într-un stil heirupistic și haotic, pentru studii economice despre care nu știam mare lucru la acel moment.

Nu aș schimba nimic din trecutul meu, ceea ce aș sfătui, însă, orice tânăr este să se asigure că, la masa alegerilor, se așază totdeauna și domnul rațional, și domnul visător, să se pună de acord și să ia decizia care să satisfacă nevoile amândurora. Clișeic sau nu, chiar cred că trebuie sa faci ceva ce îți place pentru că doar în ceea ce îți place poți injecta energie și entuziasm.

În cazul meu, domnul rațional și-a dorit o profesie în cămașă și costum, iar domnul visător și-a dorit o profesie creativă, dinamică și înconjurată de oameni, cred că până la urmă sunt amândoi fericiți.

Dacă m-aș putea întoarce în timp, probabil că m-aș implica în mai multe proiecte, internship-uri, poate chiar voluntariat și poate că m-aș înscrie la cursuri extra. Adică, pe lângă facultate, poate că aș fi accelerat un pic procesul de învățare – deși facultatea a mers încă din primul an cu un job part-time, cred că era loc de mai multe.

Riscul în consultanță de a eșua este un pic diferit și sensibil pentru că în consultanță lucrează oameni cu oameni, creezi o relație de încredere cu clientul, de apropiere și clientul ia decizii pe baza îndrumărilor tale, își pune și el la rândul lui la bătaie poziția, reputația, direcția business-ului.


Mircea Dumitrașcu, despre riscurile specifice industriei de consultanță

Procentul antreprenorilor care eșuează în primii ani de viață ai afacerilor lor e foarte mare. Merită antreprenoriatul să-ți asumi riscurile, eforturile și piedicile pe care le întâlnești în drum? Există anumite riscuri specifice atunci când ai propriul tău business de consultanță față de alte domenii de activitate?

Dacă faci un pas în spate și privești macro, orice firmă, mică, medie, mare, multinațională sau nu, poate eșua – vezi NOKIA, ce s-a ales de acest brand, ai fi zis asta acum mulți ani? Și o carieră ca angajat are risc să eșueze, orice poate eșua. Dacă merită riscurile, eforturile și piedicile antreprenoriatului? Da, merită, dacă antreprenoriatul este ceea ce vrei să faci cu adevărat. Dacă vrei să fii antreprenor cu adevărat și nu o faci doar pentru că e cool să ai business-ul tău, nu te vor speria toate câte le-am zis, riscurile, eforturile și piedicile și nu îți vei pune problema dacă merită sau nu. Dacă aduci antreprenoriatul în viața ta la nivel superficial, presiunea este foarte mare și poți eșua mai degrabă din pricina ei.

Dacă însă pleci pe drumul antreprenoriatului relaxat, dar conștient de ceea ce s-ar putea întâmpla și cu mintea ageră să identifice riscurile și pregătită pentru eforturi și piedici, vei putea lua doar decizii potrivite.

Un business de consultanță nu este cu nimic diferit prin prisma riscului de eșec față de alte domenii de activitate, până la un anumit moment.

Mai departe, cred că riscul în consultanță de a eșua este un pic diferit și sensibil pentru că în consultanță lucrează oameni cu oameni, creezi o relație de încredere cu clientul, de apropiere și clientul ia decizii pe baza îndrumărilor tale, își pune și el la rândul lui la bătaie poziția, reputația, direcția business-ului. Dacă îndrumi greșit, poți pierde relația cu acești oameni și, după cum vezi, o relație dintre doi oameni destrămată și încrederea pierdută nu o mai poți clădi așa ușor la loc.

Momentele de nemulțumire obiectivă le-am gestionat cu autenticitate, transparență și cu mindset de a găsi soluții și foarte deschis la comunicare. Dacă puteai face mai bine e important să recunoști față de tine și apoi față de client.


Mircea Dumitrașcu, despre cum gestionează un client nemulțumit

Îți poți aduce aminte despre primul moment în care ai avut de-a face cu un client nemulțumit? Cum ai abordat situația?

Da, îmi aduc aminte doar că primul moment a venit în perioada în care eram angajat, așa că situația a fost gestionată de superiorul meu de la acel moment. Clienții pot fi nemulțumiți din mai multe motive: de exemplu, așteptările lor sunt nerealiste și, în mod evident, orice faci, nu ai cum să le faci pe plac. Sau nemulțumirea este o strategie de menținere a unei poziții de forță. Sau nu ai fost pe măsura așteptărilor lor, realiste de această dată. Primele situații sunt mai ușor de digerat și gestionat și țin de abilitățile tale de comunicare, negociere și de adaptare la situație sau la temperamentul clientului. Ultima situație, însă, este mult mai presantă, mai ales din poziția de top management/antreprenor – cine spune că nu a avut clienți nemulțumiți probabil că trăiește într-o lume paralelă.

În general momentele de nemulțumire obiectivă le-am gestionat cu autenticitate, transparență și cu un mindset de a găsi soluții și foarte deschis la comunicare, iar dacă puteai face mai bine, e important să recunoști față de tine și apoi față de client. Este asta o rețetă de succes pentru gestionarea unor astfel de situații? Da, clienți care au fost cândva nemulțumiți sunt și acum cu noi, ba mai mult sunt very happy to work with us, pentru că evenimentele negative din orice tip de relație, gestionate corespunzător, devin un liant și mai puternic al relației în sine.

Care sunt cele mai importante calități pe care le cauți la oamenii pe care îi angajezi în compania ta? Ce te impresionează cel mai mult la un candidat în interviul de angajare?

Spiritul de echipă cred că este prima calitate, apoi energia pozitivă pe care o emană, iar dacă nu este autentică, observ imediat ceva forțat. Dacă la un interviu, unde în principiu ai emoții, emani energie pozitivă și relaxare, înseamnă că în tine își va face greu culcuș frica și ceea ce îmi doresc să am lângă mine sunt colegi fără frici. Toți avem frici și e normal să existe, dar important este ca frica sa nu îți fie partener în viață; prea multă frică blochează, iar lipsa ei nu te ajută să evoluezi – eu caut oameni care practică frica la categoria amatori, nu profesioniști.

Cred că cel mai mult mă impresionează sinceritatea și disponibilitatea de a se deschide. Eu sunt o persoană sociabilă, deschisă să povestesc despre mine, chiar și de la prima interacțiune, iar dacă regăsesc asta la interviu și dacă atitudinea este autentică, mă las ușor convins.

Curiozitate, spirit de echipă, dorința de a se autodepăși, inteligență emoțională, capacitate de a înțelege lucruri noi și de a face repede conexiuni.


Mircea Dumitrașcu enumeră trăsăturile pe care le au în comun consultanții care fac performanță în această profesie

Dacă ai avea de ales dintre mai mulți absolvenți care aplică pentru un job, ai alege pe cei cu note foarte mari, pe toata perioada studiilor, fără sa fi lucrat undeva până atunci sau pe cei care au lucrat și în alte locuri, chiar dacă notele lor nu sunt extraordinare? De ce?

Experiența reprezintă un avantaj, la fel și notele foarte mari pe perioada studiilor, dar performanțele cred că se ating mai repede prin prisma abilităților de a învăța lucruri noi și a acumula cunoștințe rapid. Avem în echipă atât colegi cu rezultate impresionante pe perioada studiilor, cât și cu rezultate, hai să le spunem, normale, ba chiar și colegi fără studii economice, dar toți performează în profesie. Ce au în comun? Curiozitate, spirit de echipă, dorința de a se autodepăși, inteligență emoțională, capacitate de a înțelege lucruri noi și de a face repede conexiuni.

Trecutul a arătat, la fel de bine, că persoane fără experiență, dar cu abilitățile potrivite au ajuns repede din urmă colegii cu mai multă vechime.

Ca să răspund întrebării, un candidat fără experiență profesională și cu performanțe ”normale” pe perioada studiilor, dar care are abilitățile necesare, va câștiga locul în echipă în defavoarea premiantului cu experiență care nu întrunește și caracteristicile esențiale pentru noi, asta pentru că oameni cu cunoștințe tehnice găsești mai repede decât oameni cu particularitățile de care aminteam mai devreme.

Ce lucruri știi acum și crezi că te-ar fi ajutat dacă le-ai fi aflat sau ți le-ar fi spus cineva când abia intrai în această profesie?

Nu este ceva cu care să nu mă simt în confort în profesia mea, de obicei ți-ai dori să știi ceva din timp când privește un aspect negativ, doar atunci ți-ar fi de folos să cunoști acel aspect. Chiar și așa, îmi place să descopăr și fug de orice spoiler, iar orice atenționare aș fi primit, probabil că nu aș fi internalizat-o și, deci, ar fi rămas fără valoare.

De ceva timp încerc să fiu ponderat în a mă ghida pe experiențele altora, pentru că suntem toți diferiți, la fel și experiențele.

Într-o piață plină de consultanți, clientul nu te mai alege doar pentru cunoștințele tehnice – pentru că sunt mulți consultanți buni în România, ci te alege pentru emoțiile și senzațiile pe care relația cu tine i le naște, iar aici aș menționa încredere, confort, siguranță, senzația că are pe cine se baza.


Mircea Dumitrașcu, despre cum se diferențiază consultanții

Ce crezi că te pregătește cel mai bine pentru a fi consultant și a avea propria afacere de consultanță?

A fi consultant înseamnă să lucrezi cu oamenii, să asculți, să găsești soluții, să sari în ajutor. Orice activitate, context sau mediu care îți întăresc aceste abilități te pot pregăti pentru a fi un consultant bun.

Bineînțeles, pregătirea tehnică este importantă, doar că într-o piață plină de consultanți, clientul nu te mai alege doar pentru cunoștințele tehnice – pentru că sunt mulți consultanți buni în România, ci te alege pentru emoțiile și senzațiile pe care relația cu tine i le naște, iar aici aș menționa încredere, confort, siguranță, senzația că are pe cine se baza.

Rolul consultantului nu este de a interpreta o lege, un act normativ, rolul consultantului este să pună la bătaie întreaga lui experiență și să îndrume clientul spre decizia potrivită în contextul interpretării legislative.

Ce te pregătește pentru a avea propria afacere de consultanță? Cel mai probabil, interacțiunea constantă cu mediul antreprenorial, cu persoane pentru care simți admirație, ca să înțelegi ce înseamnă antreprenoriatul. Dar la fel cum spuneam, a fi antreprenor este o decizie pe care să o iei obiectiv și conștient.

Dacă ar fi să definești abilitatea cea mai importantă care te-a ajutat să treci peste momentele grele din carieră, care ar fi aceea?

Sunt două, la fel de importante: capacitatea de a mă adapta și cooperarea.

Dintotdeauna m-am adaptat contextului, cercului de oameni în care intram, păturii sociale cu care interacționam și mi-am dezvoltat această abilitate de-a lungul timpului. Am învățat să mă adaptez la oameni, la situații și la experiențe, mă adaptez la succes, așa cum mă adaptez și la eșec, mă adaptez la conflict și încerc să îl gestionez, așa cum mă adaptez și la armonie, iar adaptabilitatea m-a ajutat să îmi țin în echilibru frica și entuziasmul. Noi ca specie suntem înzestrați cu capacitatea de a ne adapta, așa am reușit să ocupăm întreaga planetă, am reușit să trecem prin greutăți și provocări, așa cum istoria a arătat-o – important este să fim conștienți de ea și sa o exersăm cât mai mult.

În ceea ce privește cooperarea, am menționat-o pentru că sunt un om care vizează apartenență la grupuri sau comunități, caut parteneriate și pun suflet în ele, caut cooperare și mă bucură să funcționez așa, iar acest lucru, în timp, a făcut să rămână lângă mine persoane care să îmi semene și care sunt totdeauna pregătite să ofere o mână de ajutor. Momentele grele nu au mai fost atât de grele când am trecut prin ele cu camarazi.

Parcurs & repere profesionale:

  • Mircea este Partener în cadrul NOA Group și are o experiență profesională vastă acumulată în cadrul unor societăți de consultanță fiscală de renume, fiind implicat într-un număr foarte mare de proiecte în domeniul taxelor indirecte (TVA , accize și vamă), dar și în domeniul taxelor directe.
  • Pe parcursul activității sale profesionale, a oferit consultanţă fiscală punctuală, a luat parte la revizii fiscale, proiecte de due dilligence și M&A, a oferit asistenţă în cadrul proceselor de înregistrare și autorizare fiscală (de exemplu, înregistrare în scopuri de TVA, obținere de certificat AEO, autorizări specifice legislației de accize – antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, etc.) și, nu în ultimul rând, a fost implicat în proiecte ce au vizat modificarea legislației fiscale.
  • Industriile în care Mircea a acumulat experiență profesională în domeniul fiscal: industria energetică, industria agricolă, industria IT, industria de retail, industria auto și industria imobiliară.
  • Mircea a participat la o serie de conferințe publice, dar și cursuri pe teme fiscale în calitate de speaker/lector.
0 Shares:
Te-ar mai putea interesa